Re-umanizare

Fara tine e mai bine,am timp si pentru mine. Poate ca insensibili suntem toti,dar atunci cand merg in drum spre mare imi vine sa urlu de fericire ca am un iubit in Constanta, unul in Valcea si altul in Brasov. Nu-mi pasa, trebuie sa am rezerve. 

Cu geamul lasat in jos,fumand ceva tare,un dunhil negru  si o cafea semi amara,ma gandesc ca uneori am nevoie de libertate, Libertatea aia pe care nimeni nu si-o poate asuma pentru ca ne gandim la consecinte.

Am plecat de acasa fara prea multi bani, o sa adun ceva nevoiasi care fac autostopul si asa o sa supravietuiesc. Cateva bagaje si niciun gand bun. Am lasat urlete in camera mea. Am risipit iubirea pe dobitoci. Ei sunt liberi ca sa caute fraierele perfecte. Am restante la bunul simt, iubirea e lupta grea si nu am timp sa imi bat capul cu tampitii. 

Toate iubirile sunt frumoase la inceput. Nu va mai exista inca o dimineata sa te trezesc si sa-ti spun "buna dimineata" sau tot felul de cuvinte siropoase pe care atunci le adoram,acum ma scarbesc.

Devin din nou eu,devin umana.. 

Nu-mi pasa ce cred ei, eu am o viata si nu o sa mi-o irosesc cu tampitii,prostii ,curvele sau analfabetii.