Omul. Caracterul lui

In dulcele stil clasic de a cunoaste persoane,de a-ti face prieteni,dai si peste persoane care nu te vor.

Si care-i faza cu oamenii astia?Crezi in vorbe,in promisiuni,respect,avem in fata orizontul conturat de viziuni.
Nu e nimic concret in a defini un om.E ca si cum ai intra in apartamentul strabunicului si gasesti carti vechi si noi,prafiute,publicate in diferite editii.

Ce inseamna viata?Bani ,putere,prostie,satisfactie?!
Totul se rezuma la ceva trecator,efemer,pentru ca tot ce avem bun in viata dureaza putin.

Omul e cel mai nevaccinat anima,cel fara caracter deplin,cel care intoarce spatele.

"Gandurile duc la scopuri,scopurile se transforma in actiuni ,actiunile creeaza obiceiuri,obiceiurile deternina caracterul."-spunea  Tryon Edwards

Iubirea se naste din prietenie.

Pentru ca persoanele noi niciodata nu vor intelege trecutul tau !

Iubirea se naste din prietenie.
M-am saturat sa tot explic celor din jurul meu "teoria prieteniei".N-am nimic cu nimeni,dar cum poti considera pe cineva "prieten" dupa 2 saptamani ce l-ai cunoscut?Ori eu cer prea multe de la un prieten si am ramas in urma cu asa zisa moda,ori majoritatea din jurul meu au tone de prieteni care pe parcurs se dovedesc doar niste cunostinte anonime.
NU vreau viata sociala si popularitate cu zeci de prieteni,si nu vreau prieteni care sa aiba zeci de prieteni la randul lor.Pentru ca eu sunt primitiva si vreau ceva sa fie doar al meuuuu. Nu.glumesc.Absolut ca sunt "geloasa" pot spune pe persoanele la care tin.Asta e un act de egoism profund...
Cred ca: o iubire nu se naste numai din aspectul fizic,ci si din caracterul candidatului.
Oamenii sunt asa de incuiati la minte si gandire scand se indragostesc si raman in urma cu timpul.Eu , ma indragostesc mereu si mereu de chestii interzise,persoane interzice.Si mereu constat ca se prind dupa ce m-am saturat sa le arat ca tin intr-un anume mod ...
Barbatul care l-am iubit [ si care-l mai iubesc inca ] e inca un subiect tabu .
Asta se intampla cand tii prea mult la ceva si de frica sa nu i se intample ceva ,il "spargi"...

"Vorbesti despre lucruri pe care nu le intelegi ! "

Viata omului-asta mi se pare cel mai bun subiect de investigat.
Prin comparatie,tot restul este lipsit de valoare.E adevarat ca atata timp cat privesti viata in care durerea si placerea sunt amestecate,nu poti purta nicio masca de sticla nici sa opresti miasmele sulfuroase sa-ti tulbure creierul si sa-ti aduca imaginatia intr-o stare confuza datorita fanteziilor monstruase si viselor diforme.
Sunt otravuri atat de subtile,ca pentru a le cunoaste proprietatile trebuie sa te lasi imbolnavit de ele.
Sa observi logica neclintita a pasiunii si viata emotionala colorata a intelectului,sa vezi unde se intalnesc ele,unde se separa,in ce punct se afla la unison si in ce punct se afla in dezarmonie-cata placere este in toate acestea.Ce conteaza costul ?! Orice senzatie de acest gen este de nepretuit!

Oamenii obisnuiti asteapta pana viata le dezvaluie secretele,dar pentru cativa,misterele vietii se dezvaluie inainte ca valul sa fie dat la o parte.